Depozitarea în depozite de suprafaţă este o opţiune utilizată pentru depozitarea deşeurilor ce conţin radionuclizi de viaţă scurtă, a căror activitate scade până la nivele nesemnificative din punct de vedere radiologic într-un interval de timp de la câteva decenii până la câteva secole şi având concentraţii acceptabil scăzute de radionuclizi de viaţă lungă. Depozitele de suprafaţă cuprind:

a) depozitele în structuri inginereşti pe suprafaţa solului;

b) depozitele în simple gropi de câţiva metri adâncime;

c) depozite în caverne de rocă la câţiva metri sau zeci de metri sub suprafaţa solului.

Depozitarea trebuie astfel realizată încât să asigure protecţia persoanelor expuse profesional, a persoanelor din populaţie şi a mediului împotriva riscului radiologic datorat deşeurilor depozitate. La depozitare trebuie luat în considerare şi impactul neradiologic al deşeurilor, cum ar fi poluarea chimică sau deteriorarea habitatului natural.

Instalaţia de depozitare finală de tip “aproape de suprafaţă” a deșeurilor radioactive institutionale de joasă și medie activitate de viață scurtă din cadrul IOSIN-STDR este de tipul c) si este singura unitate de profil abilitată prin lege să depoziteze definitiv, la nivel național, toate deșeurile radioactive din afara ciclului combustibilului nuclear. Instalatia este proiectata si construita pentru a accepta și depozita final aproximativ 5000 m3 deșeuri radioactive de joasă și medie activitate de viață scurtă, generate din operarea și dezafectarea instalațiilor nucleare și radiologice din afara ciclului combustibilului nuclear (cercetare, medicină, industrie, agricultură și alte domenii de interes socio-economic). Scopul depozitului este de a asigura depozitarea finală în siguranță prin izolarea pasivă a deșeurilor radioactive de geosferă pentru o perioadă estimată la aproximativ 300 de ani, astfel încât să se evite contaminarea populației și a mediului atât în prezent, cât și în viitor.

Aici a fost amenajata o galerie de depozitare experimentală cu o lungime de 44,80 m şi o arie a secţiunii de cca 11 m2, condițiile din interiorul acesteia fiind umiditate de cca. 98%, temperatura constantă de 11-13°C, lipsă lumină, etc. unde se pot efectua studii si experimente in situ, în condiţii reale de depozitare, privind noi materiale/retete de matrici de condtionare, materiale pentru bariere/sistem de bariere ingineresti care sa asigure o izolare mai buna si mentinerea oricarei eliberari de radionuclizi in mediul inconjurator la un nivel acceptabil scazut.